/ 10.04.2026
EN
Artificial intelligence adoption in Central and Eastern Europe is no longer a distant prospect, but an emerging reality—one that remains uneven and fragmented. Within the Hope4AI project, the transnational analysis of Romania and Hungary highlights a clear conclusion: the main challenges are not technological, but relate to skills, organizational capacity, governance, and social dialogue.
In both countries, AI uptake remains below the EU average, and its impact on work is characterized more by gradual task transformation than large-scale job displacement. In this context, public policies must shift from promoting technology toward building the conditions for effective use: skills development, strong data infrastructure, institutional capacity, and mechanisms to monitor labour market impacts.
A key pillar of these recommendations is the central role of social dialogue, which must become a core element of AI governance rather than a purely consultative tool. At the same time, targeted support for SMEs and investments in reskilling and upskilling are essential to ensure a fair and sustainable transition.
Ultimately, the Hope4AI findings converge on a clear message: successful AI implementation depends on the ability of governments, companies, and workers to act together, based on trust, shared responsibility, and a long-term vision for the transformation of work.
RO
Adoptarea inteligenței artificiale în Europa Centrală și de Est nu mai este o ipoteză, ci o realitate emergentă. În cadrul proiectului Hope4AI, analiza transnațională pentru România și Ungaria confirmă un mesaj clar: provocările majore nu sunt de natură tehnologică, ci țin de competențe, capacitate organizațională, guvernanță și dialog social.
În ambele țări, nivelul de adopție AI rămâne sub media UE, iar impactul asupra muncii este mai degrabă unul de transformare graduală a sarcinilor decât de înlocuire masivă a locurilor de muncă. În acest context, politicile publice trebuie să își schimbe focalizarea de la promovarea tehnologiei către construirea condițiilor necesare utilizării sale eficiente: dezvoltarea competențelor, infrastructură de date solidă, capacitate instituțională și mecanisme de monitorizare a impactului asupra pieței muncii.
Un element central al acestor recomandări este rolul dialogului social, care trebuie să devină un pilon al guvernanței AI, nu doar un instrument consultativ. În paralel, sprijinul dedicat IMM-urilor și sectoarelor expuse la automatizare, precum și investițiile în reskilling și upskilling, sunt esențiale pentru a asigura o tranziție echitabilă și sustenabilă.
În esență, concluzia Hope4AI este una convergentă: succesul implementării AI depinde de capacitatea actorilor, guverne, companii și lucrători, de a acționa coordonat, pe baza încrederii, a responsabilității comune și a unei viziuni pe termen lung asupra transformării muncii.
HU
A mesterséges intelligencia elterjedése Közép- és Kelet-Európában már nem távoli lehetőség, hanem kibontakozó valóság – ugyanakkor továbbra is egyenetlen és töredezett. A Hope4AI projekt keretében végzett transznacionális elemzés Románia és Magyarország esetében egyértelmű következtetésre jut: a fő kihívások nem technológiai, hanem készségbeli, szervezeti, irányítási és szociális párbeszéddel kapcsolatosak.
Mindkét országban az MI-alkalmazás az uniós átlag alatt marad, és a munka világára gyakorolt hatása inkább fokozatos feladatátalakulásban, semmint tömeges munkahely-megszűnésben jelenik meg. Ebben a kontextusban a szakpolitikáknak a technológia ösztönzéséről a hatékony alkalmazás feltételeinek megteremtésére kell áttérniük: készségfejlesztés, erős adat-infrastruktúra, intézményi kapacitás és a munkaerőpiaci hatások nyomon követése.
Ezen ajánlások egyik központi eleme a szociális párbeszéd, amelynek az MI-irányítás alapvető pillérévé kell válnia. Ezzel párhuzamosan a KKV-k célzott támogatása, valamint az átképzésbe és továbbképzésbe történő beruházások elengedhetetlenek a méltányos és fenntartható átmenethez.
Összességében a Hope4AI következtetése egyértelmű: az MI sikeres alkalmazása azon múlik, hogy a kormányok, vállalatok és munkavállalók képesek-e együttműködni, bizalomra, közös felelősségre és hosszú távú jövőképre építve.
