News / 20.03.2026
EN
Artificial intelligence is no longer an abstract concept or a distant promise – it is already a reality that is fundamentally transforming how we work, produce, and interact within organizations. At the European level, around 20% of companies already use at least one form of AI, yet significant differences persist between countries. This dynamic reflects not only technological or financial barriers, but also challenges related to skills, organizational culture, and the strategic integration of new technologies.
At the same time, the impact of AI on the labour market is more nuanced than often portrayed. Recent studies show that AI adoption increases firm productivity (by approximately 4% on average), without immediate negative effects on employment. In other words, AI does not simply eliminate jobs, but transforms them – reshaping tasks, required skills, and how work is organized. This transformation is already visible in sectors such as services, retail, energy, and public administration, where technology automates repetitive processes and creates space for higher value-added activities.
However, the pace of adoption remains uneven. In Central and Eastern Europe, including Romania and Hungary, the use of AI in the workplace is significantly lower compared to other European countries, and in some cases remains at very low levels. This lag is not necessarily a disadvantage, but can represent an opportunity: organizations have the chance to learn from the experience of others and to implement AI in a more strategic, people-centred way, focused on skills development.
The key message is clear: the future of work will not be defined solely by technology, but by how it is integrated into organizations. Companies that invest in training, adaptation, and social dialogue will be best positioned to harness the potential of AI. The transformation is already underway, and the real difference will be made by our ability to manage it.
RO
Inteligența artificială nu mai este un concept abstract sau o promisiune îndepărtată – este deja o realitate care transformă profund modul în care lucrăm, producem și interacționăm în organizații. La nivel european, aproximativ 20% dintre companii utilizează deja cel puțin o formă de AI, însă există diferențe semnificative între state. Această dinamică reflectă nu doar bariere tehnologice sau financiare, ci și provocări legate de competențe, cultură organizațională și integrarea strategică a noilor tehnologii.
În același timp, impactul AI asupra pieței muncii este mai nuanțat decât discursurile. Studiile recente arată că adoptarea AI crește productivitatea firmelor (în medie cu aproximativ 4%), fără efecte negative imediate asupra ocupării forței de muncă. Cu alte cuvinte, AI nu elimină pur și simplu locuri de muncă, ci le transformă – modifică sarcinile, competențele necesare și modul în care munca este organizată. Această transformare este deja vizibilă în sectoare precum servicii, retail, energie sau administrație publică, unde tehnologia automatizează procese repetitive și creează spațiu pentru activități cu valoare adăugată mai mare.
Cu toate acestea, ritmul adoptării rămâne inegal. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în România și Ungaria, utilizarea AI la locul de muncă este semnificativ mai scăzută comparativ cu alte state europene, iar în unele cazuri ajunge la niveluri foarte reduse. Această întârziere nu este neapărat un dezavantaj, ci poate reprezenta o oportunitate: organizațiile au șansa de a învăța din experiența altora și de a implementa AI într-un mod mai strategic, centrat pe oameni și pe dezvoltarea competențelor.
Mesajul principal este clar: viitorul muncii nu va fi definit doar de tehnologie, ci de modul în care aceasta este integrată în organizații. Companiile care investesc în formare, adaptare și dialog social vor reuși să valorifice potențialul AI. Transformarea este deja în curs, iar diferența o va face capacitatea noastră de a o gestiona.
HU
A mesterséges intelligencia már nem elvont fogalom vagy távoli ígéret – hanem olyan valóság, amely alapjaiban alakítja át a munkavégzés, a termelés és a szervezeti együttműködés módját. Európai szinten a vállalatok mintegy 20%-a már alkalmaz legalább egyféle AI-megoldást, ugyanakkor jelentős különbségek vannak az egyes országok között. Ez a dinamika nemcsak technológiai vagy pénzügyi akadályokat tükröz, hanem a készségekkel, a szervezeti kultúrával és az új technológiák stratégiai integrációjával kapcsolatos kihívásokat is.
Ugyanakkor az AI munkaerőpiacra gyakorolt hatása árnyaltabb, mint ahogyan azt gyakran bemutatják. A legújabb kutatások szerint az AI alkalmazása növeli a vállalatok termelékenységét (átlagosan körülbelül 4%-kal), anélkül hogy rövid távon negatív hatással lenne a foglalkoztatásra. Más szóval az AI nem egyszerűen megszünteti a munkahelyeket, hanem átalakítja azokat – módosítja a feladatokat, a szükséges készségeket és a munkaszervezést. Ez a változás már most is látható olyan ágazatokban, mint a szolgáltatások, a kiskereskedelem, az energiaipar vagy a közigazgatás, ahol a technológia automatizálja az ismétlődő folyamatokat, és teret teremt a magasabb hozzáadott értékű tevékenységek számára.
Ennek ellenére az alkalmazás üteme egyenetlen. Közép- és Kelet-Európában, így Romániában és Magyarországon is, az AI munkahelyi használata jelentősen alacsonyabb más európai országokhoz képest, és egyes esetekben kifejezetten alacsony szinten marad. Ez a lemaradás nem feltétlenül hátrány, hanem lehetőség is: a szervezetek tanulhatnak mások tapasztalataiból, és stratégiaibb, emberközpontúbb módon vezethetik be az AI-t, a készségfejlesztésre helyezve a hangsúlyt.
Az alapüzenet egyértelmű: a munka jövőjét nem pusztán a technológia határozza meg, hanem az, ahogyan azt a szervezetekbe integrálják. Azok a vállalatok, amelyek befektetnek a képzésbe, az alkalmazkodásba és a társadalmi párbeszédbe, képesek lesznek kiaknázni az AI nyújtotta lehetőségeket. Az átalakulás már folyamatban van, és a különbséget az fogja meghatározni, hogy mennyire tudjuk azt tudatosan irányítani.
